La trenul destinului sa fii si mecanic

Jurnalul National 10.02.2008, Autor: Roxana Vintila

Pentru Marius Bodochi, problemele personale trebuie lasate la poarta teatrului sau dincolo de ecran. Talentul actoricesc in­seamna sa-i faci pe oameni sa rada, sa planga, sa zambeasca, dar mai ales sa nu ii lasi indiferenti…

Jurnalul National: Se intampla sa improvizati pe marginea rolului din serialul tv, mai ridicati din… spranceana?

Marius Bodochi: Bineinteles, ar fi culmea sa nu improvizez! Asta este esenta meseriei noastre, improvizatia. Fara improvizatie esti mort pentru ca ti se intampla in scena tot felul de accidente: fie uiti tu, fie uita ceilalti, fie se intampla lucruri neprevazute. Trebuie sa le faci fata improvizand, fara sa-ti tradezi personajul, situatia scenica.

Jurnalul National: In ce rol din cariera s-a regasit cel mai bine Marius Bodochi?

Nu cred ca un actor trebuie sa se regaseasca intr-un rol, te poti regasi intr-o varietate de roluri. Ma regasesc ca actor in spectacole, in productii de televiziune sau in filme de lung metraj care au iesit bine, care s-au bucurat de aprecierea publicului si a criticii. Nu-mi place sa ma regasesc intr-un rol, asta ar insemna sa devin comod si sa fiu acelasi in toate rolurile.

Rolul vazut ca ideal

Jurnalul National: La ce rol a visat Marius Bodochi si a ramas doar un… vis?

N-am visat la nici un rol. Am cunoscut foarte multi actori care visau si nu li s-a intamplat. M-am gandit ca nu trebuie sa visez la nici un rol, ci sa visez ca Dumnezeu sa-mi dea norocul ca pe fiecare rol oferit eu sa incerc sa-l privesc ca pe un rol ideal, la care as visa. Poti visa sa joci Hamlet si tu primesti Regele sau Horatiu, care sunt roluri foarte frumoase, si sa nu le faci pentru ca le-ai visat pe celelalte. Din fiecare rol pe care il primesti trebuie sa incerci sa-ti impui ca el e un rol ideal.

Jurnalul National: Ce sacrificii ati facut in cariera de actor?

Nu am facut nici un sacrificiu pentru ca este o meserie care imi place foarte mult, e meseria pe care eu am vrut sa o fac si pentru asta mai sunt si platit! Inseamna ca nu am facut nici un sacrificiu. Nu cred ca e un sacrificiu, cred ca e un noroc.

Transpus in viata personajului

Jurnalul National: Cand va simtiti mai in forma in timpul spectacolelor, atunci cand sunteti vesel sau trist?

Nu are legatura cum ma simt eu Marius, bine sau rau. Eu incerc sa las problemele la poarta teatrului sau la poarta platoului de filmare, pentru ca nu trebuie sa duc problemele personale pe ecran sau pe “scandura” scenei. Acolo trebuie sa duc pro­blemele personajului. Sigur ca ma ajut de problemele pe care le am eu, de intamplarile prin care am trecut, dar le transpun in viata unui alt om, care e personajul meu. Sigur ca tot tu le filtrezi, prin sufletul tau, prin mintea ta, dar vor fi altfel pentru ca nu sunt ale tale, le-ai imprumutat de la un personaj si le redai. Aici intervine talentul, cu cat le dai mai credibil, mai adevarat cu atat esti mai bun. Reusesti sa-i faci pe oameni sa rada, sa planga, sa zambeasca, nu-i lasi indiferenti.

Jurnalul National: Poate actorul vremurilor noastre sa inoate fara televiziune?

Sigur ca poate sa inoate. Sunt foarte multi actori, si actori importanti, care inoata fara televiziune, joaca la Cluj, la Iasi sau la Timisoara si atunci inoata mai putin in televiziune si inoata foarte bine pe scenele teatrului in care ei lucreaza. Sigur ca televiziunea iti aduce notorietate, dar e ceva ce tine nu de profesia noastra, ci de ceea ce e pe langa noi, de constructia exterioara a unui actor, nu de constructia interioara.

Jurnalul National: In ce rol de personaj istoric v-ati vedea?

Mi-a placut foarte mult ce am facut in spectacolul domnului Dan Pita, pus la Teatrul National din Bucuresti, “Apus de soare” al lui Delavrancea, unde jucam “Moghila”, un personaj istoric care a existat in realitate, fiind unul dintre cei mai apropiati oameni ai lui Stefan cel Mare. Mi s-a parut a fi un personaj shakespearian, un fel de “Bufon Trist”.

Jurnalul National: Unde se opreste trenul in cariera unui actor?

Daca are noroc, se opreste la cimitir. Daca nu are noroc, se opreste intr-o anumita parte a vietii lui. Daca nu e atent, se va opri in camp, se va opri in neant. Trenul asta se poate opri, trebuie sa fii atent sa nu se opreasca, nu numai sa calatoresti cu trenul acesta, ci trebuie sa inveti sa fii si mecanic de locomotiva la trenul asta.

Jurnalul National: Unde va vedem in aceasta stagiune?

Ma puteti vedea la Teatrul National, in “Sonata pentru saxofon si Eva”, in “Regina mama”, in “Iubiri interzise”, in “Sanziana si Pepelea”, pe scena Teatrului “Nottara” in “Piscina de la miezul noptii”. Tot pe scena Nationalului ma veti putea vedea intr-un spectacol shakespearian, pe care-l va monta Marcel Top, un tanar regizor foarte talentat care are recomandarea speciala a domnului Marius Penciulescu si in multe alte proiecte.

“Sigur ca poate sa inoate. Sunt foarte multi actori si actori importanti care inoata fara televiziune, joaca la Cluj, la Iasi sau la Timisoara si atunci inoata mai putin in Televiziune si inoata foarte bine pe scenele Teatrului in care lucreaza.”

Marius Bodochi, actor

“Daca are noroc, se opreste la cimitir. Daca nu are noroc, se opreste intr-o anumita parte a vietii lui. Daca nu e atent, se va opri in camp, in neant. Trenul asta se poate opri, trebuie sa fii atent sa nu se opreasca, nu numai sa calatoresti…”

Marius Bodochi, actor

Link: aici.