“Nu se compara cu nimic incarcatura emotionala pe care mi-o da publicul atunci cand sunt pe scena”.
Ce frumos spus. Asa este. Si noi simtim in sala acelasi lucru. In ultimul an teatrul a fost pentru mine un loc magic unde m-am regasit.
Oricum ma bucur ca ai revenit la sentimente mai bune in ceea ce priveste relatia cu publicul din sala 
Pentru cine nu stie la ce ma refer iata aici un comentariu de-al meu mai vechi. Oare ai citit comentariul meu de atunci? :))
“Pe tineri i-as sfatui sa nu priveasca niciodata inapoi. Sa priveasca inainte. Lumina de acolo vine. Nu conteaza ce-am facut ieri. Ieri poate am avut un spectacol foarte bun. Conteaza ce fac eu acum. Nu pot sa zic: «Ieri am fost foarte bun». Trebuie sa privesti mereu inainte si sa incerci sa faci lucurile asa cum iti dicteaza sufletul si mintea la momentul respectiv.”
Trecutul te poate ajuta in cel mai bun caz sa nu mai repeti greseli pe care le-ai facut deja, dar foarte important este sa faci in fiecare moment ceea ce-ti dicteaza sufletul si mintea si sa privesti inainte. Asta am invatat in ultimul an si pentru asta, Marius, trebuie sa-ti multumesc inca o data. 
“Sintem inca un popor sarac, dar televiziunea ajuta la crearea unei imagini. Oamenii te vad la televizor, si in felul acesta ii inciti sa vina la teatru”
Si internetul te ajuta la crearea imaginii si cu acest blog sper s-o pot dovedi.
marius-bodochi
